Chist Sinovial
El este o tumora benigna determinata de acumularea de lichid sinovial si apare in urma unor traumatisme articulare repetate.
Lichidul sinovial este un lichid seros, transparent , fiind secretat de membranele situate in cavitatea articulatiilor cu scopul de a usura alunecarea oaselor unele peste altele.
Multi medici recomanda indepartarea chirurgicala a chistului sinovial, acesta fiind pentru moment singurul tratament la care putem apela.
Chiste Mucoase
Chistul mucos (Mucocel) este o leziune chistica benigna, mucoasa a glandelor salivare minore din cavitatea orala. Se prefera denumirea de mucocel deoarece aceste formatiuni nu prezinta perete epitelial propriu precum chisturile. Leziunile pot fi localizate direct sub mucoasa-mucocele superficiale, in submucoasa-mucocelele clasice sau in corionul profund-mucocele profunde. Exista doua tipuri de mucocele in functie de caracteristicele histologice ale peretelui chistic: o extravazare mucoasa a peretelui formata de ecluze mucoase inconjurate de tesut de granulatie-92% si unchist de retentive mucoasa cu perete epithelial-8%.
Tumora cu celule gigante
Este o tumora osoasa ce o putem intalni in toate cele trei ipostaze: inacti (benigna), acti (intre benign si malign), reacti (maligna).
A fost descrisa de catre Nelaton in 1860 la adultul tanar cu sediul epifizar.
Frecventa este de 4,5-9% din tumorile primitive ale osului (Dahlin). Varsta la care apare este cuprinsa intre 20-40 de ani, cu preponderenta de 55-70% in favoarea sexului feminin.
Localizarea se face in proportie de 80-90% in epifiza oaselor lungi, mai rar metafizar si aproape niciodata diafizar; 50-60% se localizeaza la nivelul genunchiului - epifiza distala femur, proximala de tibie; 5-l0% epifiza distala de tibie si epifiza proximala de humerus; 1-2 % se localizeaza prin meta-carpiene, falange sau metatarsiene; 1% rotula si calcaneu. Se mai pot intalni in corpii vertebrali, sacru, oasele bazinului. Se citeaza si localizari multiple - foarte rar simultane sau succesive.
Debutul clinic este insidios, cu dureri de tip reumatoid, care poate dura 4-8 luni. Mai putem constata o crestere a caldurii locale cu sau fara evidentierea unei circulatii colaterale. La acestea se adauga o impotenta functionala a articulatiei adiacente cu rersat articular uneori important. La formele mai evoluate constatam si fractura pe os patologic.
Examenul biologic al sangelui nu arata modificari semnificative.
Fibrom
Granulom Piogenic
Este un granulom (nodul vascular, tumora suprainfectata) de 0,5-2cm, ale carui granulatii sunt formate din mase de micro-organisme piogene.
Apare mai frecvent la nivelul extremitatilor, fata, etc.
Evolutia este lenta, leziunea crescând în dimensiuni timp de câteva saptamani sau luni, dupa care stationeaza. Formatiunile vechi sufera un proces de fibroza dar rareori, unele involueaza spontan.
Tratament
Prin excizia chirurgicala a tumorii, apoi electrocoagularea bazei tumorii, urmata de tratament cu antiseptice locale sau cu laser.
Granuloamele mici pot fi distruse si cu electrocauterul. În caz de recidiva se recomanda terapie cu antibiotice.
Lipom
Lipomul este o tumora benigna (non-canceroasa) dezvoltata pe seama celulelor grasoase si care este situata intre piele si muschi. Majoritatea formelor de lipoame sunt inofensive si nu pun viata in pericol. Lipomul este cea mai frecventa tumora benigna a tesuturilor moi.
Lipoamele pot fi localizate in diferite parti ale corpului, dar sunt, in general, localizate pe spate, umeri, gat, brate, axila (subsoara) si coapse. Lipoamele se formeaza de-a lungul timpului, unele persoane pot observa aparitia lipomului dupa ani de zile. Lipoamele apar la toate grupele de varsta, dar cel mai adesea apar la persoanele cu varsta cuprinsa intre 40-60 ani. Lipoamele unice apar cu o frecventa egala la barbati si femei. Lipoamele multiple (prezenta mai multor lipoame in acelasi timp) apar mai frecvent la barbati.
Histiocitom Fibros (xantomul fibros malign, fibroxantom)
Histiocitomul fibros malign este un un cancer cu o histiogeneza incerta, continanad celule fibroblastice si histiocite. Este unul din cele mai frecvente sarcoame ale tesutului moale afectand in special pacientii intre 50 si 60 de ani, in majoritate barbati.
Din punct de vedere histologic sunt 5 tipuri de sarcoame:
- Storiform / pleomorfic;
- Mixoid;
- Cu celule gigante;
- Inflamator;
- Angiomatoid.
Tipul storiform/pleomorfic este cel mai frecvent intalnit.
Localizarea cea mai frecventa a tumorilor este la nievlul membrelor (70-75% din cazuri), urmata de regiunea retroperitoneala, insa au fost raportate cazuri de tumori in plaman, rinichi, vezica urinara, aorta, inima, scrot, sinusurile faciale, cavitatea bucala, etc.
Din punct de vedere clinic tumora tipica porneste din fasciile profunde sau din muschii scheletului. Cea mai comuna prezentare este aparitia unei mase de tesut moale de 5 -10 cm diametru, nedureroasa, care creste in dimensiuni, localizata la nivelul coapsei. Tabloul biologic nu este afectat. Tumorile cu localizare retroperitoneala pot fi insotite de febra, frisoane, piedere ponderala. Au fost descrise tumori care au aparut secundar dupa iradiere, dupa fixarea unor proteze sau suruburi metalice, in vecinatatea unor schije, etc.
Pentru diagnostic, pe langa examenul clinic sunt utilizate examenul RMN si CT.
Tratamentul este chirurgical.
Prognosticul depinde de gradul tumorii, dimensiune si de prezenta metastazelor. Pentru tumorile cu grad redus rata de supravietuire la 10 ani este de 90%, pentru cele cu grad intermediar – 60%, iar pentru cele cu grad inalt – 20%. Pacientii cu tumori mai mici de 5 cm la prezentare au rata de supravietuire de 79-82%, cei cu tumori intre 5 si 10 cm – 62-68%, iar cele peste 10 cm – 41 -51%.
Metastazele cele mai frecvente apar in plaman (90%), oase (8%) si ficat (1%). Tipul histologic cu celule gigante metastazeaza in 50% din cazuri , iar cel mixoid in 23% din cazuri.
In functie de localizare, supravietuirea la 5 ani este in jur e 40%. Pentru cei cu tumori retroperitoneale rata de supravietuire este de 15 – 20%.
