perianal. Traiectul fistulei are un capat la nivelul rectului si celalalt la nivelul tegumentului din jurul anusului. La femei fistula se poate deschide si la nivelul vaginului sau vezicii urinare, in special dupa traume obstreticale.

Frecvent o fistula este insotita de abcesul perianal. O fistula care s-a deschis si dreneaza nu este dureroasa, dar poate irita tegumentul inconjurator. Daca tegumentul se inchide peste orificiul extern, retrograd se va forma un abces.

Tratament

Abcesul perianal trebuie deschis prin incizie in zona de maxima fluctuenta, de obicei prin anestezie locala. In cazurile unor abcese mari sau la pacientii cu alte tare, cum ar fi diabetul zaharat, internarea in spital este necesara.

Tratamentul conservator consta in antiinflamatoare, antibiotice, dar acestea nu pot inlocui tratamentul chirurgical. Sunt de obicei prescrise dupa efectuarea drenajului, in special daca pacientul are si alte boli ce scad imunitatea.

Tratamentul fisurii anale este in fucntie de prezenta sau nu a bolii Crohn (boala inflamatorie a intestinului subtire si gros). Daca aceasta boala este diagnosticata, se incepe un tratament medicamentos, incluzand si antibiotice. De obicei acesta va conduce la vindecarea fistulei si rezolvarea infectiei.

Daca nu este prezenta Boala Crohn, se incearca tratamentul conservator cu antibiotice, dar de obicei tratamentul chirurgical este foarte eficient. Se deschide si se excizeaza traiectul fistulei, cicatrizarea pornind din interior spre exterior.

Postoperator poate persista un disconfort la nivelul zonei perianale, dar cu raspuns favorabil si rapid sub tratament antialgic.